Bistrița
Municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa – Năsăud este un oraș cu origini medievale, este recunoscută pentru prima dată ca oraș în 1264. Dezvoltarea sa a fost influențată semnificativ de colonizarea germană, beneficiind de resurse naturale bogate și de libertăți speciale acordate de Coroana Maghiară. Legislația urbană germană, calitatea coloniștilor și influența Bisericii Catolice au contribuit la creșterea rapidă a orașului. Planul urbanistic al Bistriţei reflectă similitudini cu alte orașe din zona de colonizare germană, având străzi bine definite care converg spre piața centrală, caracterizată printr-o formă geometrică precisă. Un moment important în istoria orașului este 1465, când a început construcția fortificațiilor. În două decenii, prima centură de ziduri de apărare era completă, cu 13 tunuri și un bastion, iar în următorii 50 de ani, a fost adăugată a doua centură de ziduri, cu turnuri și șanțuri de apărare alimentate cu apă din râul Bistriţa. În jurul Bisericii Evanghelice din piața centrală, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, a început o campanie de optimizare a spațiului, înlocuind construcțiile din lemn cu unele din piatră sau cărămidă.
Județul Bistrița-Năsăud
Datorită aşezării geografice favorabile, calităţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsăud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului. Judeţul Bistriţa-Năsăud a dăruit ţării o seamă de personalităţi marcante, dintre care îi amintim pe George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.
La Bistriţa, poetul Andrei Mureşanu a compus „Deşteaptă-te române”, imnul de astăzi al României, fapt pentru care există în municipiu o casă municipală muzeu dedicată acestui mare patriot român, precum şi o impunătoare statuie a lui aflată în centrul municipiului, unde se celebrează în fiecare an principalele evenimente comemorative naţionale.
